|duminică, iunie 13, 2021
Sunteti aici: Home » Interne » Un mare cartier din Bucureşti, lovit de BLESTEM. Mesajul transmis DUPĂ ce a murit: „Sunt zeci de su­flete acolo, jos, care ne cheamă”
  • Urmareste-ne!

Un mare cartier din Bucureşti, lovit de BLESTEM. Mesajul transmis DUPĂ ce a murit: „Sunt zeci de su­flete acolo, jos, care ne cheamă” 

Una din cele mai crunte epidemii de ciumă a izbucnit
în anul 1812, în a doua zi de domnie
a lui Ioan Vodă Caragea, iar într-un an a decimat
jumătate din locuitorii Bucureştiului.
Însă ce s-a întâmplat cu sutele de mii de cadavre care cădeau „pradă” teribilei boli? Acestea erau aruncate în „cimitire comune”, încropite la marginea oraşului, iar mai apoi erau stropite cu var. Însă ploile spălau varul nestins, iar ciuma se răspândea cu repeziciune.

Aceste cadavre nu au fost niciodată reînhumate, iar peste aceste cimitire s-au construit de-a lungul timpului cartiere întregi. Este şi cazul cartierului Balta Albă, peste care, spun locuitorii, a căzut un blestem grozav.

Potrivit antena3, sufletele morţilor de acum două secole încă se zvârcolesc în pământ. Iată ce a trăit pe pielea ei o bucureşteancă în blocul din Balta Albă care pare lovit de blestem:

Angela a povestit pentru jurnalistul Natasa Galche următoarele întâmplări supranaturale: „Nu sunt deloc superstiţioasă, nu cred în para­nor­mal, însă acolo, cu siguranţă, se petrece ceva stra­niu, ceva necurat. În grădiniţa împrejmuită din faţa blo­cului, acolo unde au şi căzut cei ce s-au aruncat, nu creşte absolut nimic, terenul este mereu uscat şi cră­pat. Vecinii s-au tot străduit să planteze flori şi copăcei, dar nimic verde nu rezistă. Creşte ce creşte şi, în câteva luni, moare. Totul a început când s-a sinucis Marcela. Locuia la etajul opt. O visasem pe Marcela care mă ru­­­ga să nu îi dau de pomană nimic. Dimineaţă, am aflat că se aruncase de la etaj, pe la ora 1. M-am înfio­rat toată, dar mi-am spus că nu a fost decât o coin­cidenţă.

Apoi s-a aruncat de la etaj Mitică. Tot noaptea s-a sinucis. În jurul orei morţii lui, l-am visat. Am simţit cum cineva mă ve­ghează în somn. Deşi dormeam, i-am auzit paşii, apoi i-am simţit respiraţia. M-a luat în bra­ţe şi m-a strâns atât de tare, că mi-au tros­nit oasele.

Citeste mai departe