|duminică, iunie 13, 2021
Sunteti aici: Home » Interne » Băsescu, pericol public pentru politica externă
  • Urmareste-ne!

Băsescu, pericol public pentru politica externă 

Mai are preşedintele capacitatea de a judeca
lucid implicarea ţării în conflictul din Siria?
Băsescu Traian devine o problemă grea nu doar pentru “intern” ci şi-a extins în mod periculos acţiunile de destabilizare şi în zona politicii externe. Prin pactul de coabitare şia “alocat” decizia în relaţiile internaţionale ale României dar în ultimele luni am fost martorii unui şir de declaraţii periculoase, care au stârnit confuzie în ceea ce priveşte coerenţa politicii externe a ţării.
Dorinţa de a ţine morţiş de scaunul de reprezentare la reuniunile de la Bruxelles a provocat nedumerire în instituţiile Uniunii Europene, Băsescu apelând la Curtea Constituţională pentru a tranşa disputele cu Guvernul. Acum declară că nu are bani pentru deplasarea la sesiunea Adunării Generale ONU, ascunzând adevăratul motiv: lipsa unui program de întâlniri cu liderii unor ţări importante, inclusiv ratarea unui dialog cu reprezentanţii de vârf ai Administraţiei SUA. Izolat în UE şi nebăgat în seamă de cancelariile lumii, Băsescu nu încearcă să vadă cauzele de esenţă ale acestui “tratament”.

El încearcă explicaţii personale, care ocolesc adevărul: liderii care l-au ajutat acum un an să revină la Cotroceni, acceptând tezele “loviturii de stat” şi “fraudei masive la referendum” şi-au dat seama că au fost minţiţi, induşi în eroare. Ca atare îl ocolesc pe prietenul de conjunctură care, apropiindu-se şi de finalul de mandat nu mai este util ci devine doar stânjenitor.
Relaţiile externe ale României sunt tot mai consistente pe linie guvernamentală, cu primul ministru şi ministrul de externe în primul plan al dialogului.

Neacceptând această situaţie, Băsescu Traian încearcă să torpileze, în mod iresponsabil, acţiunile acestor reprezentanţi ai României cu partenerii din NATO, UE sau cu liderii
altor naţiuni.

Când Victor Ponta s-a aflat în China, Băsescu persifla capacitatea chinezilor de a face investiţii substanţiale în România. Când premierul se întâlnea cu Nazarbaev, preşedintele Kazahstanului, Băsescu Traian arunca la coş legea pentru stingerea diferendului economic.

Declaraţiile lui Băsescu Traian, obişnuit să pună mereu paie pe foc în disputele politice interne, sunt însă dinamită în planul relaţiilor externe construite cu migală de diplomaţi,
de oamenii de afaceri, de Guvern şi Parlament. Dacă ar ţine discursuri despre “efectul razelor gama asupra anemonelor” Băsescu ar fi privit ca un tip lovit de logoree, benign pentru restul societăţii. Dacă s-ar duce în colţul vorbitorilor din Hyde Park, nu ar fi ceva special. Dar Băsescu Traian face declaraţii trăznite din postura de preşedinte al României, pe care şi-o subliniază cu orice prilej. La Chişinău îi îndeamnă pe cetăţenii Republicii Moldova să ceară unirea cu România, “că o vom rezolva”. În relaţia tensionată cu Ungaria, alimentată de prietenii lui tradiţionali – Tokes Laszlo şi Victor Orban, el sare calul şi depăşeşte cu mult tonul unei replici adecvate.

Reacţia premierului Ponta arată îngrijorarea, aşa cum a exprimat-o tranşant în emisiunea “Subiectiv” la Antena 3: “Problema este dacă din funcţia de preşedinte, sabotează sau
nu activitatea Parlamentului, a Guvernului – şi în ultima perioadă asta a făcut – şi dacă din funcţia de preşedinte se comportă ca un preşedinte. Declaraţiile de politică externă, atât referitoare la Moldova, cât şi la Ungaria, din funcţia de preşedinte, sunt nişte declaraţii absolute aberante (…) Şi în momentul în care preşedintele ţării noastre, ca la cârciumă începe să dea cu scaunele în cap (…) evident că este o problemă pentru România”.

Dacă în situaţia aparent de pace, Băsescu aruncă în aer relaţiile cu alte ţări, ce se va întâmpla în situaţii de criză majoră? În aceste ore situaţia internaţională este extrem de complicată, în pragul declanşării unor operaţiuni militare în Siria, împotriva regimului Hafez al-Assad. În cadrul întâlnirii cu ambasadorii României, Băsescu Traian a declarat că “Există analizele noastre cu privire la utilizarea gazelor toxice de luptă în Siria, dar nu avem nici o certutidne. Imediat ce vom avea o poziţie a experţilor ONU, România se va pronunţa. Dar până atunci avem informaţii neconfirmate”.

Or această rezervă arată mai degrabă a distanţare de poziţia Statelor Unite ceea ce în contextual actual poate fi interpretată ca un sprijin indirect pentru Hafez al-Assad nu demult interlocutor apropiat al preşedintelui Băsescu. Această apreciere publică a fost rodul unei consultări cu Guvernul, cu Parlamentul?

Citeste mai departe